Strategia de elaborare a Legii Educației Naționale 2018

Strategia de elaborare a Legii Educației Naționale

 

Titlul I. MODELUL ARHITECTURAL AL PRINCIPIILOR LEGII EDUCATIEI NATIONALE

Capitolul I. Preambul

Art.1. Educația este un sistem profesional si apolitic, politicile publice educaționale sunt elaborate de instituții specializate formate din oameni cu nivel înalt de competenta in domeniu si singura cale de acces in ierarhia educaționala este prin competenta profesionala.

Art.2. Prezenta Lege a educației urmărește următoarele obiective:

  1. valorile educaționale sunt cultivate de scoală. De exemplu: curaj, integritate, patriotism, responsabilitate, respect etc.
  2. crearea optimalității fluxurilor educaționale astfel încât sa nu se mai piardă potențial uman ce va ajunge pe piața muncii prin întreruperi inutile si neeconomice datorate repetențiilor sau lipsei de rute alternative de educație
  3. dezvoltarea abilitaților elevilor la nivelul maximizării potențialelor active pe direcțiile de aptitudine
  4. diversificarea programelor educative astfel încât sa răspundă pe termen scurt la nevoile specifice ale economiei locale si pe termen lung la nevoile globale
  5. optimizarea modernizarea tehnicilor de predare astfel încât sa corespunda cu nevoile de învățare ale elevilor
  6. creșterea elevilor astfel încât sa devina cetățeni activi, motivați si implicați in viața de familie si sociala
  7. educarea elevilor astfel încât sa dezvolte atitudini inovative si creative pe domeniul lor de pasiune cu responsabilitate fata de stabilitatea fata de mediul natural si fata de mediul social
  8. utilizarea libera a informațiilor din diferite baze de date incluzând cele online
  9. încurajarea cailor de intervenție educativa pozitiva a profesioniștilor capabili de munca indiferent de vârsta cel puțin in regim de consultanta
  10. repartizarea programului astfel încât sa afecteze pozitiv timpul de recreere sau de dezvoltare a copiilor, prin optimizarea acestuia si eliminarea timpilor intermediari inutili si fără impact pozitiv asupra dezvoltării fizice, intelectuale sau emoționale a elevilor
  11. reconsiderarea vârstei minime de intrare in sistemul instituționalizat de educație prin grădinițe, ridicarea nivelului de vârsta de intrare, la cinci ani pentru a lăsa posibilitatea copiilor sa interacționeze cu familiile.
  12. creșterea performantelor profesionale prin transfer de bune practici, învățare de-a lungul vieții si înlocuirea rapida a profesorilor si funcționarilor neperformanți cu alții mai performanți existenți in bazinul de cadre ce se pregătesc in procesul de formare continua
  13. încurajarea inițiativelor particulare a unor scoli de formare a profesorilor performanți
  14. flexibilizarea rutelor educaționale prin sistemul de credite transferabile condiționata de cererea finanțatorilor școlilor
  15. formarea atitudinii patriotice si protective pentru mediul natural

 

Art. 3. Implementarea legii se va putea face într-o perioada de 4-8 ani, timp in care se vor dezvolta, instrui si pilota noile instituții necesare generalizării sistemului.

Titlul II. ARHITECTURA INSTITUȚIONALA

Capitolul I. Ministerul Educației Naționale

Art. 4. Ministerul Educației Naționale are următoarele atribuții:

  1. controlarea fluidității si managementul in timp real al educației
  2. asigurarea finanțării programelor educaționale
  3. asigurarea, prin parteneriate cu alte instituții, a selectării cadrelor pentru generarea bazinului de rezerve ce sunt sau vor fi angajate in educație si asigurarea bunei pregătiri a acestora;
  4. acordarea si ridicarea licențelor de funcționare a unităților educaționale publice sau private in urma evaluării progresului elevilor si a performantelor acestora.

 

Capitolul II. Asociația Inspectorilor Școlari Independenți si Profesioniști

Art. 5. Asociația Inspectorilor școlari Independenți si Profesioniști este o structura ce furnizează servicii la comanda pieței educaționale, inspecția școlara fiind o profesie liberala, destinata evaluării si rezolvării problemelor școlilor; de exemplu, instituția Ofset din UK.

 

Art. 6. Asociația Inspectorilor școlari Independenți si Profesioniști are următoarele atribuții:

  1. asigurarea traseelor școlare individualizate ale fiecărui elev
  2. crearea bazelor de date cu oferte educaționale ale diferitelor organizații ce oferă programe educaționale elevilor, cu precizarea specificului programelor
  3. supravegherea feedback-ul părinților cu privire la activitățile efectuate
  4. sa facă propuneri privind acordarea sau ridicarea de licențe de funcționare a unităților, acestea fiind făcute după o evaluare minuțioasa

 

Art. 7. In cazul unităților publice, Inspecția școlara are rolul de a verifica nivelul de competenta al profesorilor prin evaluarea progresului elevilor si prin feedback-ul părinților si al elevilor.

 

Art. 8. In cazul când exista lacune in modul de comportament la clasa, lacune de cunoaștere pedagogica sau a materiei de predare, Asociația Inspectorilor școlari Independenți si Profesioniști, prin furnizorii de formare educaționala competenți, are obligația de a organiza cursuri de specialitate care sa acopere necesitățile profesionale pe tematicile insuficient aprofundate.

 

Art. 9. Inspectorii de specialitate vor fi selectați in urma specializării pedagogice si de specialitate făcute anterior de către furnizorii de educație publici sau privați cu prestigiu profesional si cu rezultate concrete pozitive ale activității.

 

Art. 10. Asociația Inspectorilor Școlari Profesioniști are obligația de a asigura local forumuri de discuție intre profesori si părinți, care își pot astfel transfera cunoștințele proprii pozitive, ceea ce conduce la o permanenta auto-pregătire.

 

Art. 11. Asociația Inspectorilor Școlari Profesioniști are obligația de a avea un serviciu de răspuns public si transparent la cele mai frecvente întrebări ale părinților sau ale publicului, precum si un serviciu de intervenție si mediere in caz de conflicte sau probleme nerezolvate la nivelul directorilor de unități școlare.

 

Art. 12. In cazul in care Asociația Inspectorilor Școlari Profesioniști nu poate găsi o cale de rezolvare prin mediere, problemele vor fi trimise spre rezolvare către organele specializate Agenția Administrativa Naționala, Curtea Administrativa.

 

Capitolul III. Managementul școlilor

Art. 13. Conducerea școlilor va fi aleasa de către Consiliul Scolii, format din 1/3 profesori cu experiența, 1/2 părinți aleși de către consiliul părinților scolii si 1/6 reprezentanți ai administrației sau ai finanțatorilor si sprijinitorilor scolii.

 

Art. 14. Alegerea cadrelor de conducere a scolii se va face dintre profesorii specializați in management educațional, prin cursuri cu acest profil furnizate de formatorii specializați din universități sau, in cazul in care nu exista astfel de profesori, conducerea unității se va specializa in management educațional, alegerea fiind provizorie. Confirmarea alegerii se va face in urma analizării de către Consiliul scolii a progresului scolii relativ la progresul elevilor.

 

Art. 15. In cazul in care apare o persoana specializata in management educațional in concursul de alegere a conducerii scolii, ea poate fi aleasa de către consiliul scolii in aceleași condiții.

 

Art. 16. Consiliul Scolii analizează performantele directorilor si realizarea obiectivelor propuse la început de mandat. Consiliul Scolii poate de asemenea revoca din funcție conducerea scolii daca performantele acesteia sunt nemulțumitoare. Convocarea pentru revocare se poate face după primele șase luni de la numire.

 

Art. 17. Școlile sunt autonome in privința alegerii conducerii si a programelor educative ce trebuie sa răspundă nevoilor locale de educație si sa dezvolte curricula la decizia elevilor.

 

Art. 18. Toți profesorii sunt obligați sa se instruiască si sa se specializeze in abordarea multidisciplinara a problemelor făcută prin cursuri specializate furnizate de organizații sau scoli cu acest profil.

 

Art. 19. Progresul elevilor in înțelegerea multidisciplinara si înțelegerea complexității fenomenelor precum si in modelul de aplicare practica a cunoștințelor dobândite va fi urmărita de către conducerea unităților si va constitui criteriul de performanta ce conduce la finanțarea diferențiata a școlilor, la egalitate cu performantele teoretice evaluate prin testele internaționale gen TIMMS, PIRLS PISA si prin participarea la expoziții cu produse proiectate si executate de elevi . Evaluarea va fi făcută de către evaluatorii independenți si profesioniști.

 

Art. 20. Primăriile sau finanțatorii sunt obligați sa respecte finanțarea diferențiata a școlilor si, prin organele lor de control, sa verifice folosirea corecta a banilor, conform planului de lucru anual si pe termen lung propus de scoli, si sa sancționeze orice încercare de deturnare de fonduri.

 

Art. 21. Directorii de scoli vor fi verificați de către consiliul scolii pentru gestionarea eficienta a fondurilor, pentru a se evita risipirea banilor sau justificarea lor frauduloasa; este interzisa folosirea, sub orice forma, a banilor, manoperei sau lucrărilor cerute părinților elevilor.

 

Art. 22. Școlile se pot asocia intre ele in furnizarea de programe educaționale care sa ofere posibilitatea alegerii unor trasee educaționale individualizate pentru elevi. Creditele obținute astfel sunt transferabile in portofoliul elevilor.

 

Art. 23. Școlile au obligativitatea publicării si publicității programelor educationale.

 

Titlul III. ARHITECTURA CURRICULARA

Art. 24. Curricula școlara este împărțita in doua tipuri, obligatorie si la dispoziția școlilor.

 

Capitolul I. Alegerea curriculelor

Art. 25. Selectarea materiilor si ponderilor ca timp ale acestora se va face in conformitate cu profilul si specializarea școlilor, cu necesitățile pieței muncii si cu specializările profesorilor. Aceasta alegere va fi făcută de Consiliul Scolii pentru curricula la dispoziția școlilor si de către Bordul National al Educației pentru curricula obligatorie.

 

Capitolul II. Curricula obligatorie

Art. 26. Curricula obligatorie este legata de următoarele obiective:

  1. asigurarea unui bagaj esențial de cunoștințe culturale universale si cu specific romanesc cu însușirea tehnicilor de accesare a informațiilor pentru lărgirea lor pe diferite domenii alese de elevi
  2. dezvoltarea abilitaților de gândire si analizare a realității
  3. dezvoltarea cunoștințelor ce țin de formarea abilitaților necesare pentru a face fata socului viitorului
  4. dezvoltarea sentimentul patriotic
  5. dezvoltarea conștiinței de mediu
  6. dezvoltarea abilitaților de munca bine făcută
  7. dezvoltarea abilitaților de comunicare in mai multe limbi
  8. dezvoltarea abilitaților sociale si de adaptare la nevoile pieței muncii
  9. numărul de ore destinat curriculei obligatorii este jumătate din numărul orelor de clasa, cealaltă jumătate fiind dedicata curriculei la decizia elevului după vârsta de 12 ani, si a părintelui intre 10 si 12 ani

 

Art. 27. Bordul National al Educației va dezvolta politicile publice necesare implementării si diferențierii programelor educationale si curriculei, selectând si punând la dispoziția unităților școlare bazele de date necesare identificării conținuturilor optime.

 

Art. 28. Bordul National al Educației va fixa, de asemenea, obiectivele complete ale examinărilor per materie de studiu si momentul evaluărilor (model Bac International)

 

Art. 29. Curricula obligatorie oferita de minister va fi executata de ISE pe modelul din Singapore in așa fel încât sa precizeze clar atât scopurile, cat si metodologia aplicării, fiind in același timp manual pentru profesori si indicator al tematicilor tratate pentru elevi.

 

Art. 30. Conținuturile curriculei si execuțiile alese vor fi conforme cu etapele de vârsta ale elevilor si vitezei lor de învățare, fiind diferențiate pe grad de dificultate. Terminologia utilizata si profunzimea abordărilor va fi diferențiata pe nivelul de maturitate mentala de la educația recuperatorii la educația copiilor cu abilitați înalte, manualele nefiind unice, ci diferențiate si specializate.

 

Capitolul III. Curricula la decizia școlilor

Art. 31. Curricula la decizia școlilor este legata de următoarele obiective:

  1. dezvoltarea abilitaților de aplicare in practica a cunoștințelor dobândite
  2. dezvoltarea cunoștințelor si abilitaților necesare diferitelor profesii necesare dezvoltării economice locale
  3. dezvoltarea cunoștințelor necesare gestionarii relațiilor socio-economice, de exemplu financiare, sanitare, de cunoaștere al modelului democratic.

 

Capitolul IV. Formele de învățământ

 

Secțiunea 1. Educația preșcolara

Art. 32. Educația preșcolara va fi livrată de personal cu înalt grad de calificare pe dezvoltarea pe vârste psihologice a copiilor si a tehnologiilor didactice optime ce permit dezvoltarea potențialelor copiilor si conduc la creșterea abilitaților acestora.

 

Art. 33. Tipurile de activități destinate preșcolarilor pentru dezvoltarea abilitaților specifice.

Copiii preșcolari trebuie sa beneficieze de:

  1. activități multiple in natura pentru a putea sa observe si sa interpreteze realitatea
  2. activități de integrare sociale si de grup pentru a forma mai târziu capacitați de cooperare si lucru in echipa
  3. activități creative
  4. activități care sa le cultive abilitățile motorii, senzitive sau artistice
  5. activități care sa conducă la deprinderea unui comportament responsabil atât in natura, cat si in societate, cu păstrarea curățeniei si a normelor de politețe si sanitare, si la respectarea muncii altora.

 

Art. 34. Acumularea de cunoștințe se va face prin activități practice organizate de scoală in colaborare cu parteneri educaționali. Activitățile vor fi efectuate conform tuturor normelor de siguranța pentru elevi.

 

Art. 35. Unitățile de învățământ trebuie sa aibă disponibilitatea de a oferi spatii de mișcare in aer liber si de experiment in natura, pentru a asigura copiilor posibilitatea unei dezvoltări fizice armonioase. De asemenea trebuie sa aibă condiții pentru desfășurarea experimentelor artistice si pentru relaxare cu ajutorul muzicii.

 

Secțiunea a 2-a. Educația profesionala

Art. 36. Educația profesionala se va realiza prin colaborarea cu unitățile productive, pe baza unui contract in care se specifica așteptările si performantele dorite pentru angajarea ulterioara a absolvenților in unitățile respective.

Art. 37. Unitățile productive vor acoperi jumătate din cheltuielile de școlarizare, cealaltă parte fiind acoperita de bugetul de stat.

 

Art. 38. In condițiile in care școlile nu au aparatura necesara instruirii elevilor si asigurării practicii in producție, aceasta va fi oferite de unitățile productive. Absolvenții angajați vor avea obligativitatea prin contract de a lucra timp de trei ani in unitatea ce a finanțat școala.

 

Secțiunea a 3-a. Învățământul vocațional

Art. 39. Învățământul vocațional este destinat elevilor cu inclinații practice si aplicative. Separarea traseelor educaționale se face la vârsta de 12 ani.

 

Art. 40. In învățământul vocațional, tehnicile aplicative direct si experimentale sunt prioritare. Curricula aleasa in diferitele unități educaționale presupune obținerea unui produs finit, de la obiecte propriu-zise, la programe computer. Structura programelor educative este direct dependenta de programele de dezvoltare profesionala

 

Secțiunea a 4-a. Învățământul militar

Art. 41. Învățământul militar se face după o selecție riguroasa a profilului candidaților. Aceștia trebuie sa aibă anumite calități fizice si psihice necesare conceperea si executarea unor programe sau proiecte specifice profesiei.

 

Art. 42. Educația militara presupune dezvoltarea autodisciplinei, conștientei, responsabilității, capacitaților de mediere, de improvizare, de ducere la bun sfârșit a unui obiectiv si de acțiune in timp real.

 

Art. 43. Educația militara este necesara pentru managementul crizelor pe un spectru larg de acțiune, de la intervenția rapida pentru stingerea sau evitarea unui focar de criza, pana la crize specifice precum apărarea granițelor. medierea in caz de negociere pentru evitarea sau stingerea conflictului, sau managerierea unei crize de mediu.

 

Secțiunea a 5-a. Învățământul pentru minorități

Art. 44. Toate minoritățile vor învăța in mod obligatoriu limba română. Fără cunoașterea limbii române nu se poate încheia nici un ciclu școlar. De aceea ponderea limbii române in alegerea structurii curriculare a fiecărei școli este dependenta de gradul de cunoaștere a limbii române.

 

Art. 45. Celelalte materii școlare pot fi predate in limbile naționale cu manuale elaborate de către editura didactica si pedagogica. Deoarece exista doua tipuri de comunități, naționale si etnice, se poate preda istoria naționala cu elementele de istorie etnica in limba etnica atâta vreme cat punctele de vedere nu sunt contradictorii. Daca apar divergente de opinii acestea se vor rezolva cu ajutorul specialiștilor in istorie ai Academiei Române pe baza probelor concrete.

 

Art. 36. Educarea minorităților se va face in spiritul păcii si al cooperării, fiind interzise atitudinile șovine sau deformarea informației spre a corespunde intereselor altor tari. [1]

 

Art. 37. Școlile care nu cultiva atitudinea pașnica si cooperanta vor pierde licența de funcționare la fel ca si școlile ce nu oferă o educație performanta in interesul copiilor. Verificarea comportamentului școlilor se va face cu ajutorul evaluatorilor specializați si a organelor de supraveghere ale statului.

Sectiunea a 6-a. Învățământul postliceal

Art. 38. Învățământul postliceal este o forma de educație ce asigura o etapa intermediara către educația superioara. Aceasta forma de educație trebuie sa corespunda nevoilor de calificare a pieței si poate fi evaluata cu credite sau fracțiuni de credite daca este continuata in învățământul superior pe aceeași direcție profesionala.

 

Art. 39. Învățământul postliceal are durata necesara ceruta de nivelul de calificare practica si presupune atât cunoștințe teoretice cat si activitate practica la locul de munca.

 

Sectiunea a 7-a. Învățământul confesional

Art. 40. Învățământul confesional este dedicat înțelegerii relației omului cu universul, cu mediul natural si cu diverse moduri de gândire elaborate de-a lungul timpului, se refera la puncte de vedere spirituale, obiceiuri si tradiții, credințe si modalități de transmitere a înțelepciunii vechi ce a contribuit la rezolvarea crizelor istorice sau care a produs crize istorice.

 

Art. 41. Aceasta forma de învățământ conține elemente de istoria gândirii umane, din istoria culturii umane, din istoria religiilor si din modelele de comportament, credințe, ritualuri ca modele de organizare umana, credințe si evoluția acestora in timp, precum si modalități de experiențele a relației omului cu conștiința cosmica (Dumnezeu) prin credința si comportament de înalta calitate umana.

 

Art. 42. Educarea din învățământul confesional se face pe baza studiilor științifice la zi si are ca scop dezvoltarea simțirii, spiritualității si personalității copiilor. Deoarece cultura si valorile spirituale tradiționale romanești s-au format in creștinism, textul de baza va fi Biblia Creștină.

 

Capitolul V. Recunoașterea studiilor, examene de absolvire, diplome

Art. 43. Recunoașterea studiilor se face in funcție de scopul declarat al acestora si prin atingerea acestor scopuri cuantificate in credite transferabile.

 

Art. 44. Calitatea studiilor se verifica prin calificarea recunoscuta a ofertanților de studii in funcție de topurile naționale sau internaționale. Poziția in topurile organizate de către Bordul National de Educație, in colaborare cu Asociația Evaluatorilor Independenți a furnizorilor de educație, va fi obligatoriu trecuta in diploma de studii, pentru a informa piața muncii de nivelul de calificare ce trebuie sa corespunda cu nevoile pieței muncii.

 

Art. 45. Calificările superioare nevoilor pieței muncii curente își vor găsi locul in cercetare științifica si educația universitare, fiind sprijinite in mod particular de către stat deoarece sunt factorii de progres economic si de rezolvare a diverselor tipuri de crize prin dezvoltarea cunoștințelor teoretice sau practice.

 

Capitolul VI. Modalități de finanțare, salarizare, îngrijirea si dezvoltarea bazei materiale

Art. 46. Finanțarea educației se va face prin raportarea ei la dezvoltarea economica, la stabilitatea si sănătatea ecologica si la stabilitatea sociala, cei trei factori ce dezvolta sau rezolva crizele existente. Raportarea economica asupra lipsei educației versus nivelul de educație si calificare ce aduce venituri bugetare este singurul factor ce determina si investiția bugetara in educație. Daca procesul de educație formează personalități active ce muncesc activ in profesii bine plătite si aduc prin munca lor beneficii mari statului, atunci aceste beneficii se vor întoarce ca nivel de bugetare a educației.

Art. 47. Principiul diferenței dintre educație si lipsa de educație este folosit si in evaluarea si investiția in scoli.

 

Art. 48. Evaluarea din punct de vedere al dezvoltării economice, stabilității ecologice si stabilității sociale se va folosi de sistemul de ponderi pentru calculele bugetare pornind de la aceeași filozofie a consecințelor pe termen lung a acțiunii educației versus rezultatul lipsei de educație. Bugetarea de către stat obligatorie a condițiilor de educație se face la fel, deoarece infrastructura rămâne chiar daca profesorii se schimba, cei neperformanți fiind înlocuiți de cei performanți.

 

Art. 49. Salarizarea profesorilor se face in funcție de:

  1. nivelul de performanta in creșterea progresului elevilor, tradus in talent, dedicație
    profesionala si implicare in activitatea didactica (pondere 80% din salariu);
  2. vechimea in profesie (pondere 20% din salariu), daca este însoțita de un transfer de
    calitate a bunelor practici însușite către profesorii tineri.

Nerespectarea normelor de profesionalism se penalizează salarial corespunzător efectelor produse.

 

Art. 50. Evaluarea va fi făcută de către consiliul scolii in colaborare cu organizațiile de părinți ce constata calitatea munci profesorilor asupra propriilor copii.

 

Art. 51. Contribuția prin munca proprie la îmbunătățirea sistemului de educație ce aduce beneficii pe termen lung va fi trecuta ca indicator calitativ si va contribui in mod esențial atât la creșterea salariala cat si la nivelul pensiilor. Aceasta va fi evaluata de către Bordul National de Educație, căruia i s-au propus spre judecata si analiza metode si mijloace inovative ce pot îmbunătății educația.

 

Capitolul VII. Formarea inițială si continua a profesorilor

Art. 52. Formarea inițiala a profesorilor se face in facultăți. Facultățile sunt obligate sa le furnizeze profesorilor:

  1. cunoștințele teoretice la zi necesare înțelegerii procesului educativ, legate de stilurile de învățare si de predare, factorii motivaționali, harta mentala etc.
  2. elemente de necunoștințe care sa-i facă conștienți pe studenții la pedagogie din orice facultate de profil de mecanismele comportamentale ale copiilor, adolescenților, tinerilor si adulților si pentru a preveni comportamentul agresiv prin cunoaștere si autocunoaștere
  3. modelele de acțiune ce permit gestionarea problemelor curente in conformitate cu bunele practici internaționale (de exemplu evidențierea părții pozitive din activitatea elevului si nu a greșelilor sale).

 

Art. 53. Formarea continua se face atât pentru remedierea atitudinilor greșite in procesul didactic

cat si pentru dezvoltarea nivelului de calificare pe mai multe domenii cros curriculare si se

face in CCD-uri. Formarea continua se poate face si de către organizații sau fundații

specializate cu prestigiu pe piața educaționala.

 

Titlul IV. ARHITECTURA DE RESURSE UMANE

Capitolul 1. Statutul cadrelor didactice, cariera profesorilor

Art. 54. Profesia didactica este o profesie ce trebuie sa răspundă la nevoile sistemului fiind condiționata de calitatea serviciilor oferite.

Art. 55. Pentru a se evita pierderea profesorilor de vocație, aceștia pot continua sa profeseze atâta vreme cat pot atrage elevii prin oferta lor educaționala, fizic sau online, plătind impozitele către stat. Slăbirea interesului către predare sau oboseala datorata vârstei lasă liber traseul lucrului in administrarea programelor educaționale ale scolii sau altor activități ale scolii.

 

Art. 56. Pentru îndeplinirea altor sarcini educaționale, cadrele didactice vor fi pregătite in mod special, daca este necesar.

Titlul V. PRINCIPII INOVATIVE IN INVATAMANTUL ROMANESC SI MODALITATILE LOR DE
APLICARE PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG IN EDUCATIA PUBLICA.
EDUCAREA COPIILOR PRECOCI SI CU POTENTIAL INALT

 

Capitolul I. Educația publica

Art. 57. Atribuții de referință

  1. recunoașterea creditelor maximale obținute pe materia din ciclul următor de educație si nerepetarea materiei după promovare, pe materiile unde au performat
  2. flexibilizarea nivelelor de dificultate a curriculei cu credite parțiale in funcție de nivelul de dificultate
  3. evaluarea progresului copiilor
  4. profilul orientativ al elevului pe domenii de interes se va realiza prin:
    • evidențierea direcțiilor in care copilul progresează si oferirea traseului de progres ulterior pana la dezvoltarea de abilitați pe piața muncii, de exemplu Belgia
    • sistemul de recunoaștere a programelor obținute prin recunoașterea rezultatelor generale a instituției in concursuri diverse
    • diversificarea pofilelor de învățare si introducerea de programe specifice pentru tipurile de învățare (orientarea către vocațional sau către teoretic, sportiv, artistic) la vârsta pubertății; de exemplu Belgia
    • programe de instruire intensiva si de trecere accelerata prin materie in conformitate cu nivelul de maturitate cognitiva al copilului si de orizontul de interes al acestuia. Posibilitatea reintrării in educația de baza
    • unități de specializare înalta pe diferite domenii de activitate, alegerea materiilor de către elev din programele școlilor din consorțiul educațional cooperant ce oferă recunoaștere reciproca a rezultatelor in portofoliul elevilor; de exemplu Australia
    • scoli de însușire a uneia sau doua meserii cerute pe piața muncii, de exemplu Olanda, Germania, Belgia

5. mecanismele de credite transferabile [1]

6. încurajarea performantei pe domeniile de pasiune pentru obținerea unui număr mare
de credite

 

Art. 58. Direcții de acțiune (obiective):

  • dezvoltarea profesionalizării timpurii pe domeniile de pasiune cu transferabilitatea creditelor pe performanta in treapta următoare de studii in unități specializate
  • promovarea in ciclul următor de educație cu credite maximale pe domeniile de pasiune si minimale pe celelalte domenii
  • programe de recuperare a cunoștințelor neînsușite cu ajutor Peer to Peer
  • orientarea către programe specializate in funcție de orientările copiilor la pubertate
  • asigurarea traseelor personalizate ale elevilor prin diversificarea ofertei educationale alternative
  • promovarea elevilor daca au obținut un număr mare de credite per total chiar daca nu au fost promovați la unele materii cu condiția reexaminării si promovării in anii următori din ciclul școlar

 

Art. 59. Metodologie de implementare:

  1. ranking intre centrele specializate – este creat de Bordul National al Educației si de Organizația Inspectorilor Profesioniști ce asigura si împrăștierea convenabila pe teritoriu a furnizorilor de programe de educație, pe nivele de performanta ținând cont de opțiunile pe zone geografice
  2. evaluarea progresului elevilor pe direcțiile de interes si cuantificarea rezultatelor in portofoliul elevilor
  3. dezvoltarea de centre ofertante de programe specializate (cercuri de elevi pana la organizații dedicate)
  4. cunoașterea rețelei de centre specializate de către școli si consilierea elevilor către anumite centre este asigurata de către Bordul National al Educației, prin mijloace online

 

Art. 60. Indicatori de calitate:

  1. creșterea valorii brandului instituției
  2. structurarea direcților de performanta ce contribuie la brandul instituției
  3. selectarea tinerilor in funcție de caracteristicile personale care pot asigura brandul instituției
  4. atragerea educatorilor cu specializare multipla ce pot asigura educație individualizata, întărind brandul instituției
  5. proiectarea drumurilor inițiatice posibile cu variante (trasee individualizate posibile in alegerea materiilor la dispoziția elevilor si a programelor educaționale furnizate de către terți)
  6. competitivitatea pe diferitele centre, selecția studenților si a profesorilor bazat pe brandul instituției

 

Capitolul II. Centrul național de cercetare/dezvoltare al binelui public si sănătății

Art. 61.  Centrul național de cercetare/dezvoltare al binelui public si sănătății va avea ca obiective sa evalueze nivelul de sănătate al oamenilor si mediului natura si sa dezvolte criterii de evaluare calitative sau cantitative, necesare dezvoltării de politici publice cu acest scop (vezi sistemul Gross National Happyness).

 

Art. 62. Atribuții de referință

  1. Încărcarea elevului cu activități interesante si neabuzive conform posibilităților vârstei.

Se va realiza prin:

  • identificarea profilului de personalitate al elevilor (efectuata de cabinete psihologice specializate si de psihologii școlari) si orientarea acestora către acțiuni in care pot fi utili si activi la nevoie
  • specializarea pe rolurile asumate prin acumularea de cunoștințe specifice si antrenament de grup
  • preformarea tinerilor cu calități reduse din punct de vedere cognitiv in direcția aplicativa sau de acțiune in timp real. Acestea interes stima de sine a elevilor si li ajuta sa se dezvolte ca personalitate antrenând si motivația de a continua pregătirea cu scopuri concrete
  • divizarea creditelor in fracțiuni de credite in cazul in care traseul educațional nu a fost parcurs integral
  • modele de etapizare a efortului ce trebuie sa corespunda cu capacitățile si profilul de vârsta al elevului (ex Japonia nu da note pana la clasa a 5-a face însă o buna educație sociale de comportament civilizat in paralel cu dezvoltarea abilitaților de bază)
  • antrenarea capacitații de efort in funcție de stima de sine dobândita in cadrul obținerii de rezultate concrete sau abstracte obținute prin efort propriu

2. Dezvoltarea de forumuri specializate pe transferul de competente si bune practici intre
profesori

3. Eliminarea din sistem a cadrelor didactice necorespunzătoare din punct de vedere
profesional, etic, comportamental (atenție la legea muncii)

  • Dezvoltarea de rețele profesionale capabile sa lupte împotriva abuzurilor de mediu, sociale, medicale, polițienești, economice sau de alta natura , ce pot periclita sănătatea sau integritatea copiilor (organizații de părinți, cadre didactice, ong-uri ce beneficiază de olumuri si boxe de date specializate)
  • Centre de consiliere psihologica si de orientare a elevilor in funcție de factori ce vizează capacitățile cognitive, emoționale, fizice si capacității normale de lucru
    Se va face prin:

    • consiliere educaționala privind testarea si interpretarea abilitaților manifestate de elevi si alegerea unui traseu optimizat de instruire ulterioara
    • crearea unei baze de date cu informații mondiale privind programele educative si a portofoliilor de decizie si orientare pentru învățarea directa sau online necesara păstrării traseului individualizat al elevilor (se evita abandonul școlar sau social si se integrează copiii emigranților)
    • formarea unui corp de experți in educația mondiala
    • evaluarea de către părțile interesate a îndeplinirii de către scoală a obiectivelor promise fără riscuri pentru elevi
    • dezvoltarea unei rețele profesionale in jurul scolii ce poate oferi expertiza necesara scolii
    • dezvoltarea unei rețele profesionale in jurul scolii care poate ajuta la elaborarea si finanțarea programelor educaționale. Aceasta va fi o scoală permanenta pentru educarea educatorilor prin transfer de bune practici

4. Protecția împotriva abuzurilor din sistem

5. Educarea personalității si a patriotismului

6. Educarea elevilor pentru a deveni buni cetățeni, „capabili de a acționa cooperant pentru
binele cetății”

7. Dezvoltarea la elevi a capacitaților de răspuns in timp real la problemele apărute si de
munca autoasumata in grupuri de lucru, cu comportament civilizat

Art 63. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Dezvoltarea la elevi a capacităților de auto-organizare eficienta pentru optimizarea acțiunilor si creșterea eficientei muncii
  2. Orientarea activităților elevilor către practic si aplicativ folosind cunoștințele dobândite (se rezolva prin dimensiunea aplicativ-practica a curriculei)
  3. Centre de consiliere psihologica si de orientare a elevilor in funcție de factori ce vizează capacitățile cognitive, emoționale, fizice si capacității normale de lucru
  4. Dezvoltarea de rețele profesionale, ca ong-uri, capabile sa lupte împotriva abuzurilor de mediu, sociale, medicale, polițienești, economice sau de alta natura ce pot periclita sănătatea sau integritatea copiilor
  5. Educarea principiilor de viața si a atitudinilor sociale ce măresc sustenabilitatea si echilibrul național
  6. Educarea atitudinilor proactive si responsabile fata de mediul natural si de mediul cultural

Art. 64. Metodologie de implementare

  1. educarea pentru managerierea eficienta a diverselor crize si de evitare a dezastrelor
  2. dezvoltarea de programe educationale ce măresc gradul de conștienta, de autonomie in decizie si de colaborare in situații de risc si care permit auto-organizarea tinerilor la nevoie
  3. educarea feedback-ului in timp real destinat eliminării factorilor de risc social, ecologic, economic etc.
  4. educarea metodelor de acțiune eficienta in caz de necesitate

 

Art. 65. Indicatori de calitate

  1. antrenarea comportamentelor necesare acțiunilor in timp real in programe de tabără sau de timp liber la dispoziția elevilor
  2. coordonarea acțiunilor cu timp dedicat inclus in programele școlare pentru aplicații pe teren
  3. punerea la dispoziție a mijloacelor materiale si a timpului personal pentru acțiuni de reducere sau anulare a riscurilor
  4. preluarea de roluri de grup in vederea răspunsului coerent pentru acțiuni in timp real
  5. deschiderea de opțiuni si sisteme deschise la transferul intre programe a elevilor
  6. formarea de microculturi intre elevii comunităților educationale ce împărtășesc puncte de vedere similare privitor la acțiunea in timp real pentru micșorarea riscurilor. Acestea se vor instrui reciproc asupra strategiilor de răspuns si informare rapida a organelor de intervenție, a tehnicilor de prim ajutor, si a etapelor de lucru in intervenția de urgenta pe diferite tipuri de situații
  7. copiii vor fi educați de persoane calificate, in special in tabere

 

Capitolul III. Binele copiluluiprincipiu de referință in structurarea educației publice

Art. 66. Definirea cadrului de referință

  1. Identificarea factorilor educativi de impact pentru succesul pe piața muncii
  2. Baza de date cu cerere si oferta intre absolvenți si piața muncii, cuantificata prin rezultate obținute si profiluri umane solicitate
  3. Asigurarea continuității programelor individualizate ale copiilor in caz de transfer in alta parte
  4. Încărcarea elevului cu activități interesante si neabuzive conform posibilităților vârstei
  5. Cuantificarea in portofoliul elevilor a programelor alternative in credite transferabile valabile pe piața muncii
  6. Scoli de recuperare a copiilor cu tendințe de abandon cu programe profesionale care sa-i motiveze sa se integreze pe piața muncii si sa le dezvolte abilitățile necesare.
    Se va realiza prin:
  • învățarea unor profesii lucrative indiferent de diplomele obținute anterior si examinarea prin calitatea produselor realizate, cursuri de educare sociala pentru integrarea pe piața muncii
  • acordarea de diplome de către piața muncii ce au valoare in interiorul sistemului profesional ce angajează absolventul (de exemplu IT) cu programe de antrenare specifice recunoscute in domeniul IT, sau Khan Academy cu examinare după instruire recunoscut de sistemul de universități americane
  • transferarea si cercetarea locala prin programe educative a modelelor de lucru ce produc rezultate in alte tari
  • ofertarea educației in acord cu programele curente si cu cunoștințele recente ce dezvolta noi profesii necesare dezvoltării sustenabile si recuperării echilibrelor asociate atât in relațiile interumane cat si in relațiile cu mediul natural
  • programe de tipul învățării continue (long life learning) cu credite transferabile ce permit trecerea la un sistem superior de educație si trasee de cariera noi
  • scoli profesionale ce permit instruirea tuturor copiilor astfel încât sa-si însușească bine una sau doua profesii, mărind potențialul profesional afectat de emigrația tinerilor
  • Ofertarea de programe instructive de către piața muncii cu recunoașterea diplomelor obținute pe aria de încredere (zona de cooperare) a firmelor, consorțiilor sau francizelor specializate.

Art. 67. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Dezvoltarea unei unități de lucru formata din specialiști in educație care sa monitorizeze programele educative din tarile lumii, etapele, modelele si metodele de evaluare din diverse tari si care sa determine necesitatea dezvoltării de programe educative ce vor permite acomodarea rapida la educația românească a elevilor ce provin din alte tari
  2. Alcătuirea unor grupe / clase cu un număr adecvat de copii, suficient de mare pentru organizarea activităților in grup si transferul de bune practici intre copii, dar care sa nu depășească limita care poate fi gestionata optim de educator si ușor de acceptat de copii. Sugeram ca o grupa din învățământul preșcolar sa nu depășească un număr de 15 copii, iar o clasa din învățământul primar sa nu depășească 25 de elevi.
  3. Părinții copiilor angajați in învățământul preșcolar sau in clasele primare sa aibă obligativitatea de a participa de doua ori pe luna la programele instituției de învățământ.
  4. Dezvoltarea unui organism format din părinți, specialiști in medicina si experți care sa fixeze cantitatea de efort pe care o pot suporta copii la diferite vârste fără a crea consecințe periculoase pentru sănătate.
    Acest organism va avea drept misiune găsirea mijloacelor de oferire de timp dedicat pentru dezvoltarea optimala a copiilor prin reglarea sincronizărilor ce evita cheltuirea inutila a timpului elevilor; ex. transportul grupelor de copii către scoală si de la scoală de către părinți voluntari ce pot transporta mai mulți copii odată, reducând astfel si traficul matinal ce provoacă întârzieri
  5. Timpul dedicat activităților liber alese ce trebuie sa limiteze curricula obligatorie ca încărcătura personala
  • Elevii intelectual precoci vor beneficia de condiții diferențiate de lucru, de un personal specializat de lucru, de posibilitatea de parcurgere a doi ani intr-un an, de posibilitatea de a lucra in grupe specializate, de a avea o curricula personalizata pe direcția lor de pasiune. Elevii intelectual precoci datorita riscurilor la care sunt expuși de ași pierde abilitățile naturale prin integrarea in educația de masa, vor putea lucra in centre specializate publice sau private si vor fi selectați psihologic la admiterea in aceste centre.
  • Elevii intelectual precoci ce nu beneficiază de posibilitatea integrării in centre specializate pot învață in sistemul de Home Schooling, cu examinarea cunoștințelor si cu examinare psihologica de către o comisie specializata. Nedepășirea examinării va conduce la integrarea lor in învățământul obligatoriu. Învățarea se va putea face utilizând resurse online (Khan Academy, sau altele) si va urma o curricula obligatorie si alta neobligatorie pe direcțiile de pasiune ale copiilor. Centrele specializate vor fi coordinate de Centrul National de Instruire Diferențiata ce va antrena cadrele didactice in tehnicile de lucru necesare pentru interacția cu copiii precoci (legea 17/2007)
  • Sistemul de Home Schooling va fi deschis si pentru elevii nedeplasabili la scoală din motive de sănătate sau de distanta geografica pana la unitatea școlara. Aceștia vor putea participa la cursuri online dezvoltate de către furnizori educaționali ce au cursuri acreditate de Ministerul Educației, însă examinarea lor va fi efectuata de comisii de specialitate organizate de Bordul National al Educației, atât pentru cunoștințele teoretice cat si pentru aplicarea lor practica.

Art. 68. Copiii cu abilitați înalte

  1. Copiii cu abilitați înalte dovedite prin testare psihologica sau prin rezultatele deosebite obținute anterior au posibilitatea absolvirii a doi ani școlari intr-un an, de cate ori pot, pe perioada școlarizării.
  2. Testarea cunoștințelor va fi făcută de Centrul de Instruire Diferențiata (CNID).
  3. Copiii cu abilitați înalte vor avea posibilitatea de fi grupați in funcție de abilitați.
  4. Copiii cu abilitați înalte vor avea posibilitatea de a avea trasee de educare individualizata, organizate de CNID, cu programe de îmbogățire sau aprofundare a cunoștințelor.
  5. De asemenea vor beneficia de profesori instruiți special pentru a putea lucra cu acești copii si vor fi incluși in scoli sau clase specializate si in Centre Pilot.

 

Art. 69. Elevii cu întârzieri cognitive vor beneficia de materiale de studiu ce vor respecta abilitățile acestora si de programe specializate pentru piața muncii. Aceste programe vor fi elaborate de către CNID.

 

Art. 70. Copiii cu dubla excepționalitate (abilități înalte și handicap) vor fi încadrați in sistemul de home schooling si educație online, cu testarea periodica a cunoștințelor, progresului si a echilibrului psihologic al acestora. In cazul in care se vor construi centre dedicate cu programe specializate, acestea se vor subordona CNID.

 

Art. 71. Educarea părinților înaintea fiecărui ciclu de școlarizare va fi făcută prin voluntariat si întâlniri cu specialiștii psiholog, pedagog si medic, coordonat de CNID.

 

Art. 72. Metodologie de implementare:

  1. reglarea notarii si încărcării timpului de lucru in funcție de capacitățile si abilitățile elevului, direcționarea acestuia către traseele de educație corespunzătoare abilitaților proprii
  2. educarea comportamentala pentru societate, si pe direcțiile de necesitate a supraviețuirii in societate (de exemplu educație financiara sau juridica minimala)

Art. 73. Indicatori de calitate:

  1. Conectarea timpurie cu piața muncii pentru câștigarea de experiența de lucru pe direcțiile de pasiune ale copiil
    Aceasta se va face treptat, respectând etapele de vârsta ale copiilor si timpul lor biologic de experimentare specific vârstei. De asemenea, respectând stilul lor de învățare (ex. prin joc pentru vârsta grădiniței, prin recunoașterea detaliilor semnificative si descifrarea scenariului, după 5 ani, prin dialog si descifrarea emoționala, ca elevi in primele doua clase primare, prin descifrarea experimentelor si descoperirea regulilor clasele 3 si 4, prin lansarea de ipoteze si găsirea sau cercetarea fenomenelor, urmata de exersarea înțelegerii in clasele 5 si 6; prin studierea conectata a relațiilor dintre domenii, in clasele 7 si 8; prin specializarea pe domenii de interes in primii ani de liceu; prin respectarea riguroasa a procedurilor si însușirea de cunoștințe avansate in ultimii ani de liceu.
  2. identificarea in profilul elevului a calităților cerute de piața muncii si utilizarea acestora in caracterizarea periodica a elevilor in urma evaluărilor. De exemplu: putere de concentrare, seriozitate in îndeplinirea sarcinilor, creativitate, adaptabilitate; caracterizarea elevului se va face prin aprecierea nivelul atins pe o scala de la 1 la 10.
  3. programe de tip „learning by doing” / „înveţi făcând” si ucenicie la locul de munca cu diploma de calificare; finalizarea ciclului gimnazial in termen de mai mulți ani prin sistemul creditelor transferabile pentru copiii cu viteza de învățare redusa.
  4. programe de integrare educaționala, cunoaștere a limbii si elementelor de cultura ce pot permite adaptarea la un mediu nou, a valorilor si obiceiurilor locale, a tradițiilor şi a elementelor de istorie, care sa permită o mai rapida integrare culturala si pe piața muncii; de exemplu Canada, Australia, SUA
  5. diferențierea programelor educationale in funcție de capacitatea de efort a elevilor, punând-se accent pe progres nu pe performanta
  6. corelarea factorilor de stres (evaluări cantitative) cu factorii de eustress[1] (munca din pasiune proprie neevaluata cantitativ) in dezvoltarea câmpurilor de oferta educativa individualizata, programe de cercetare a evoluției pieței muncii.

Capitolul IV. Evaluări externe

Art. 74. Definirea cadrului de referința

  1. Mecanisme si reglementari de acordare sau luare a licenței de funcționare
  2. Programe strategice ce răspund la necesitățile urgente. Se va face prin:
  • Dezvoltarea de programe de cultivare a valorilor naționale pentru asigurarea feedback-ului pe brain drain – brain regain[2] prin curricula
  • Parteneriate educationale pe diferite programe
  • Forumuri intre părinți si profesori destinate educării pedagogice, rezolvării problemelor de sistem educativ, oferirii de sprijin, sau judecării abaterilor
  • Atractivitatea elevilor către programele diferiților furnizori privați este generata de calitatea ofertei si de nevoile pe vârsta a copiilor. Doar profesorii de vocație pot atrage copii asigurând-si astfel si un nivel bun de salarizare privata
  • Transferul de competenta prin modele filmate de lucru cu diferite categorii de copii, rezolvare a unor situații dificile, mecanismelor pedagogice, cele mai frecvente greșeli, cele mai frecvente întrebări etc.
  • Programe educative oferite gratuit copiilor romani de pretutindeni cu cursuri filmate in limba romana si examinare online periodica cu acordarea diplomei de absolvire cursanților online, valabila in Romania
  • Programe educationale intre școlile comunităților de limba romana, diferența dintre aria de încredere culturala si aria de gestiune teritoriala.
  • Acoperirea nevoilor de programe educationale solicitate de elevi pe diferite etape de vârsta prin colaborarea dintre scoli si învățare fizica in centre specializate sau online
  • Relații de deschidere cu alte centre din tara sau strainatate (romanii de pretutindeni)

Art.75. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Programe de excelenta dedicate copiilor cu abilitați înalte
  2. Remedierea in timp real a greșelilor de organizare
  3. Parteneriate educationale pe diferite programe
  4. Baza de date cu cerere si oferta intre absolvenți si piața muncii, cuantificata prin rezultate obținute si profiluri umane solicitat
  5. Scoli vocaționale create cu ajutorul pieței muncii

Art. 76. Metodologie de implementare:

  1. Selectarea programelor educationale corespunzătoare nevoilor locale la nivel de calitate înaltă;
  2. selectarea programelor de educație strategica necesare formarii de competente pe direcțiile importante pentru prezent si pentru viitor
  3. reglarea conținuturilor programelor educationale in funcție de necesitățile de dezvoltare durabilă si sustenabila (in afara nucleului comun de cunoștințe obligatorii

 

Art. 77. Indicatori de calitate:

  1. dezvoltarea spiritului muncii bine făcute in standarde de calitate, tehnologiile eficiente de organizare si lucru in comun, învățarea de la maeștri a secretelor de producție in școlile profesionale si in învățământul vocațional
  2. dezvoltarea sistemului de auto stimulare pentru evoluție a personalității prin automotivare
  3. direcții de instruire înalta, pregătirea cadrelor didactice de vocație specializarea lor pentru copiii cu abilitați înalte
  4. transferul de bune practici in identificarea nevoilor si ofertarea programelor ex. Noua Zeelanda
  5. deschiderea programelor de specialitate către școlile ce își partajează aceeași filozofie de dezvoltare a personalității însă  cu oferte educationale diferite, recunoașterea reciprocă a creditelor obținute
  6. transferul de bune practici in relațiile de colaborare dintre scoli cu profile similare din aceeași tara sau din alte tari

 

Capitolul V. Organizații sau fundații înregistrate ca furnizori de educație

Art. 78. Atribuții de referință:

  1. Criteriile de evaluare calitativa a muncii profesorilor bazate pe progresul elevilor
  2. Formarea unui bazin de cadre cu competente pe mai multe direcții necesare bunului mers al scolii
  3. Sistemul de recomandări din partea conducerii unei unități in cazul transferului la o alta unitate educativa
  4. Sistemul de charter centers-feeder schools[3] care sa asigure mediul de hrănire al centrelor pilot si adecvarea la nevoile locale de educare

Art. 79. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Evaluarea de către părțile interesate a funcționarii scolii si deciziile luate de consiliul scolii asupra nevoilor de îmbunătățire
  2. Reorientarea unor cadre didactice către activități in care pot performa mai bine decât la clasa
  3. Sistemul de reevaluare la clasa după transfer si de creștere salariala după confirmarea calității didactice
  4. Sistemul de creștere salariala bazat pe creșterea competentelor didactice observate prin rezultatele obținute cu elevii evaluat calitativ prin dezvoltarea lor psihomentala si prin rezultatele școlare
  5. Sistemul de ucenicie la clasa profesorilor de vocație al absolvenților fără experiență la clasa
  6. Monitorizarea progresului prin mecanisme online create de forumurile părinților si profesorilor.

Art. 80. Metodologie de implementare:

  1. integrarea elevilor ce progresează rapid in programele directe sau online dedicate dezvoltării abilitaților personale
  2. integrarea in grupe profesionale ce își dezvolta expertiza prin utilizarea forumurilor online si prin transfer de cunoaștere
  3. transferul profesorilor cu pregătire de excepție la clasele cu elevi de excepție ținând seama de complexitatea programelor educationale si de complexitatea nevoilor de învățare a copiilor cu excepționalități simple sau duble
  4. recomandarea către piața muncii a elevilor ce progresează rapid

Sistemul meditațiilor online va fi supus regulamentelor fiscale si pieței libere atâta vreme cat elevii înscriși la aceste cursuri obțin rezultate bune si foarte bune la evaluările cunoștințelor pe materii efectuate de către comisii specializate. Rezultatele elevilor la examinările obținute vor fi transparente publicul pentru a evita lipsa de performante a sistemului de meditații online. Rezultatele bune se vor finaliza cu credite transferabile. Licența de aprobare a furnizării de meditații online va fi obținuta si menținuta atâta timp cat performantele elevilor vor fi bune sau foarte bune.

 

Art. 81. Indicatori de calitate:

  1. specializarea in paralel cu scoală pe domeniile de pasiune cu ajutorul cursurilor de calificare furnizate de diverse companii
  2. deschiderile profesionale ce utilizează abilitățile dezvoltate prin mijloace diverse, testarea acestora si intrarea in antrenament de specializare organizat de companii sau de sistemul educațional
  3. dezvoltarea specializărilor de nișa? in educație si extinderea acestora la alte grupe ținta prin programe dedicate plecând de la experiența profesionala deja acumulata
  4. dezvoltarea stilurilor de predare si cunoștințelor profesionale necesare dezvoltării abilitaților grupurilor ținta
  5. învățarea secretelor meseriei prin studii de specialitate pedagogica si didactica
  6. evaluarea progresului vis-a vis de scopurile inițial asumate declarate si urmărite in formarea elevilor

 

Capitolul VI. Agenția Administrativă Națională, Curtea Administrativa

 

Art. 82. Agenția Administrativă Națională se va ocupa de administrarea sistemului educațional. Curtea Administrativa se va ocupa de neregulile apărute in sistemul educațional.

 

Art. 83. Cadrul de activitate

  1. Realizarea unei organizații profesionale activa si eficienta in educație
  2. Centre de specialitate si cercuri de elevi care sa acopere nevoile locale de instruire suplimentare pe pasiuni cognitive, artistice, sportive etc.

Art. 84. Atribuții de referința

  1. Dezvoltarea de reglementari ce fixează drepturile si îndatoririle cadrelor didactice, administrației elevilor, părinților sau personalului auxiliar din educație
  2. Ofertarea de programe de îmbunătățire a abilitaților in predare si a cunoștințelor prin ofertarea de programe de pregătire pedagogica de către specialiștii recunoscuți in educație
  3. Selectarea celor mai buni specialiști in educație intr-un organism profesional ce are ca scop crearea politicilor publice in educație
  4. Dezvoltarea mecanismului capabil sa formeze, sa atragă si sa stimuleze material corpul profesoral de vocație in educație. Se va face prin:
  • baza de date cu soluții validate bazate pe precedente ca in sistemul juridic britanic
  • dezvoltare a unui organism de reglementare destinat cereri unui referențial cultural ce asigura stabilitatea valorica a modelelor de gândire validate, in funcție de care sa se judece diferitele cazuri deviante fata de norma culturala (ex. morala creștina)
  • formarea continua a unui bazin de cadre capabile sa devina profesori de vocație ce se va forma de către organizații specializate, prin cursuri si prin forumuri dedicate. Organizația evaluatorilor independenți va avea obligația de a crea o baza de date transparenta a profesorilor formați prin tehnici didactice dedicate si eficiente
  • mecanismul formarii continui a cadrelor didactice cu cursuri care acoperă nevoile lor reale de tip profesional observate prin mecanismele bazate pe feedback-ul conducerii, al pieței (rezultate in competiții), al părinților (mod de comportament), al elevilor (supraîncărcarea cu teme, calitatea predării)
  • dezvoltarea unui sistem tip centuri colorate pe nivel de profesionalism in educație, bazat pe prestigiu profesional cu mentorat pe verticala intre centuri si aplicare a bunelor practici de sus in jos si cu nivele de salarizare variabil in funcție de centura colorata atinsa
  • dezvoltarea unui mecanism de stimulare salariala si de penalități salariale pentru diferite situații de evoluție pozitiva in sistem sau de încălcare de norme educațional-culturale in raport cu elevii, părinții, colegii, alte persoane. Aceste penalități le decide Agenția Administrativa Regionala

5. selectarea profesorilor de vocație o face Organizația Evaluatorilor Independenți In urma verificării performantelor profesionale si in urma consultării părinților. Titlul de profesor de vocație se menține atâta timp cât rezultatele se mențin sau se îmbunătățesc

6. Practicile profesionale ale profesorilor de vocație pot fi utilizate ca bune practici si transmise pe rețeaua educațională prin cursuri filmate

Art. 85. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Elaborarea indicatorilor calitativi si cantitativi de evaluare conform nevoilor complexe a dinamicii educative
  2. Platforma de colaborare intre mediul de formare si piața muncii, profilul elevilor format in școală care sa-i asigure succes in viată
  3. Programe inovative si creative, dezbateri in grup, gruparea pe abilități si vârsta mentala
  4. Mecanisme de optimizare a fluxurilor educative si portofolii de răspuns pentru situații diverse. Se va face prin:
  • Forumuri părinți-profesori proiectate pentru rezolvarea problemelor prin intermediul transparentei acțiunilor, găsirii de soluții pedagogice optime, câștigarea sprijinului financiar pentru anumite activități etc.
  • Instruirea profesorilor in stilurile de predare bazate pe feedback ce permit motivarea elevilor si împărtășirea învățăturii in grupuri de discuții si dezvoltarea pasiunii pentru domeniile studiate
  • Dezvoltarea de planuri de predare pornite de la caracteristicile multiple ale cererii de cunoaștere, modele comportamentale necesare lucrului in grup, cunoștințe si abilitați formate, deschideri cognitive pentru domenii conexe
  • Formarea elevilor pentru predarea din mers a activităților specializate a altor elevi, pregătirea intensiva pentru executarea de înalta calitate a profilului de activități destinat activităților proprii. ridicarea eficientei lucrului in grup prin metode de auto-organizare si comunicare eficienta, plus învățare de-a lungul vieții si dat mai departe celorlalți a cunoștințelor relevante
  • Dezvoltarea de strategii educative flexibile pentru diverse situații problema, corespunzătoare fazei de dezvoltare a copiilor, de la emoțional, jos, cognitiv, aplicativ, cercetare, preformare, etc
  • Mecanisme de selectare a elevilor la intrarea in școală (daca exista concurenta) in funcție de caracteristicile psihologice necesare atingerii profilului scolii (ex iq înalt)

5. Reglementari de optimizare a actului didactic prin selectarea celor mai potriviți profesori si
eliberarea celor ce nu corespund si nu vor sa progreseze; selecția va fi făcută de organizația
de părinți a scolii (trebuie prevăzut in legislație si coordonat cu codul muncii)

Art. 86. Metodologie de implementare:

  1. Eliminarea din sistem a cadrelor didactice necorespunzătoare din punct de vedere profesional, etic, comportamental
  2. Monitorizarea si retragerea licenței de funcționare a centrelor ce nu își îndeplinesc obiectivele propuse si pentru care sunt plătite public sau privat
  3. Dezvoltarea abilitaților elevilor prin programe specializate de dezvoltarea a abilităților cognitive pe domenii de pasiune
  4. Dezvoltarea unui organism care sa prevină sau sa penalizeze abuzurile din sistemul educațional
  5. Dezvoltarea de reglementari ce fixează drepturile si îndatoririle cadrelor didactice, administrației elevilor, părinților sau personalului auxiliar din educație
  6. Selectarea profesorilor al căror stiluri de predare corespund stilurilor de învățare a elevilor in clasele grupate pe abilități si domenii de pasiune. Se vor urmări:
  • Eliminarea abuzurilor decizionale de către forumuri specializate in cercetarea cazurilor extreme, corectarea deficientelor prin pregătire suplimentara înaintea deciziilor finale eliminarea abuzurilor decizionale de către forumuri specializate in cercetarea cazurilor extreme, corectarea deficientelor prin pregătire suplimentara înaintea deciziilor finale
  • examinarea la intrarea in sistemul educațional a angajaților scolii si elevilor asupra cunoașterii reglementarilor scolii, a drepturilor si îndatoririlor si semnarea acordului privind acestea

Art. 87. Indicatori de calitate:

  1. introducerea evaluării prin feedback-ul celor interesați (stakeholders, părinți) a muncii si comportamentului celor împricinați. Introducerea de coduri de conduita cu valoare de lege in sistemul educațional mecanisme cibernetice de feedback
  2. evitarea abuzurilor atât din partea cadrelor didactice cat si din partea elevilor prin masuri juridice si penalități fiscale. Aceasta se va face prin coduri de conduita si prin gradarea salarizării in funcție de progresul si de performantele elevilor, utilizând aceleași fonduri repartizate scolii de la bugetul de stat. Fondurile repartizate scolii pentru salarizare si investiții vor fi proporționale cu rezultatele scolii pe anul precedent
  3. păstrarea licenței de funcționare condiționata de calitatea rezultatelor relativa la rezolvarea problemelor pentru care s-a înființat scoală
  4. eliminarea din sistem a cazurilor de dereglare sau slăbiciune de organizare prin retragerea licenței de funcționare, analiza cauzala anterioara deciziei pentru descoperirea defectelor de funcționare si ofertarea de ajutor si consultanta pentru remedierea funcționalității anterioară deciziei de retragere a licenței; mecanism tip recuperare, transfer de experiența sau eliminare a factorilor nocivi prin hotărârea consiliului scolii. Consiliul scolii va tine seama de condițiile sociale, progresul elevilor, nivelul de implicare si de corectitudinea deciziilor luate, nivelul de inovare si de pregătire a cadrelor didactice
  5. eliminarea din sistem a furnizorilor de educație alternativa ce produc daune intelectuale, mentale, emoționale sau fizice elevilor, in urma analizării organelor de drept (curtea administrativa)si a judecării cazului in mod profesional luând in considerație factorii complecși implicați si a medierii problemei de către mediatori calificați; (mecanism tip eliminarea redundantelor toxice tip biologic)
  6. dezvoltarea mecanismelor de supraveghere si acțiune in timp real ce permite evitarea stărilor tensionate sau a crizelor de sistem si prevenirea acestora

 

Capitolul VII. Educația centrata pe elev. Comunități educaționale centrate pe scoală

Art. 88. Atribuții

  1. Programe si proiecte educative realizate cu sprijinul autorităților locale, a părinților sa firmelor
  2. Sisteme de colaborare dintre comunitățile educationale si scoli prin forumuri, educație online, meditații online etc
  3. Educarea vocaționala in funcție de nevoile de educație necesare dezvoltării sustenabile locale
  4. Colaborarea scolii cu experți sau părinți pentru realizarea de proiecte educative
  5. Integrarea specialiștilor din diferite ramuri in pregătirea timpurie a elevilor
  6. Brandul scolii obținut prin rezultate.

Art. 89. Metodologia de implementare

  1. crearea timpurie a rezervei de cadre necesara dezvoltării sustenabile si durabile in relațiile economice, sociale si de mediu, prin cursuri de formare continue in procesul de long life learning, cu credite transferabile pana la momentul absolvirii după câștigarea unui număr suficient de credite
  2. regulamentele de funcționare si principiile scolii obligatorii si transparente la înscrierea elevilor in scoală, rezultatele anterioare si persoanele remarcabile formate in scoală afișate de scoală
  3. organizarea de tabere, excursii, conferințe cu prezentare de rezultate, expoziții ale elevilor in care aceștia vor colabora pentru realizarea altor evenimente de lucru interactiv direct fără intermediul tehnologiilor la distanta
  4. crearea centrelor de pasiune profesionala ce își fac transfer reciproc de cunoaștere ce asigura inițierea in domeniu, fără a crea dependente ex. jocuri pe calculator ce depărtează participanții de la alte scopuri si periclitează sănătatea prin abuz
  5. integrarea in învățământul profesional a maeștrilor pe meserii fără studii pedagogice cu obligativitatea pregătirii pedagogice ulterioare (indiferent de vârsta biologica atâta vreme cat au experiența semnificativă)
  6. implicarea părinților cu pregătire pedagogica pe forumuri in inițierea si desfășurarea de proiecte educationale specifice profesiilor acestora in programe alternative in colaborare cu scoală

Art. 90. Indicatori de calitate:

  1. Îmbunătățirea conținuturilor prin transfer de bune practici
  2. Acordarea ofertei educationale cu nevoile pieței muncii
  3. Sisteme de tip alumni introduse in licee si universități (prin care absolvenții sunt in continuare in contact cu centrul de formare după absolvire)
  4. Brandul scolii obținut prin rezultate
  5. Programe alternative de educație pentru diferite profile de învățare si diferite viteze de evoluție cognitiva

Capitolul VIII. Centre pilot pentru programe educationale noi

Art. 91. Atribuții

  1. Evaluarea funcționalității si rezultatelor centrelor in vederea menținerii licenței de funcționare
  2. Legătura cu piața muncii si sprijinul financiar al scolii si elevilor recrutate de timpuriu pentru piața muncii cu programe concrete oferite de piața muncii si scoală.
  • Consiliul de evaluare
  • Evaluarea muncii bine făcute, a disciplinei in scoală si a dezvoltării abilităților
  • Indicatorii calitativi si cantitativi de evaluare conform nevoilor complexe a dinamicii educative
  • Platforma de colaborare între mediul de formare si piața muncii, profilul elevilor format in școala care sa-i asigure succes in viată
  • Programe inovative si creative, dezbateri in grup, gruparea pe abilități si vârsta mentala
  • Mecanisme de optimizare a fluxurilor educative si portofolii de răspuns pentru situații diverse. Se va realiza prin:
      • forumuri părinți-profesori proiectate pentru rezolvarea problemelor prin intermediul transparentei acțiunilor, găsirii de soluții pedagogice optime, câștigarea sprijinului financiar pentru anumite activități, etc
      • instruirea profesorilor in stilurile de predare bazate pe feedback ce permit motivarea elevilor si împărtășirea învățăturii in grupuri de discuții si dezvoltarea pasiunii pentru domeniile studiate
      • dezvoltarea de planuri de predare pornite de la caracteristicile multiple ale cererii de cunoaștere, modele comportamentale necesare lucrului in grup, cunoștințe si abilitați formate, deschideri cognitive pentru domenii conexe
      • formarea elevilor pentru predarea din mers a activităților specializate a altor elevi, pregătirea intensiva pentru executarea de înalta calitate a profilului de activități destinat activităților proprii. ridicarea eficientei lucrului in grup prin metode de auto-organizare si comunicare eficienta, plus învățare de-a lungul vieții si dat mai departe celorlalți a cunoștințelor relevante
      • dezvoltarea de strategii educative flexibile pentru diverse situații problema, corespunzătoare fazei de dezvoltare a copiilor, de la emoțional, jos, cognitiv, aplicativ, cercetare, performare, etc

3. Regulamente de funcționare interna ale centrelor si sistemul de valori proprii scolii

 

Art. 92. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Dezvoltarea de programe de cultivare a valorilor naționale pentru asigurarea feedback-ului pe brain drain-brain regain prin curricula
  2. Educație cu curricule individualizate in functie de profilul elevului

Eficientizarea programelor fără încărcare suplimentara a timpului si stării de spirit pozitiva a elevilor

  1. Profilele școlilor declarate cu regulamente transparente si decizii transparente către parinti
  2. Protejarea investiției educationale prin contract in caz de plecare in străinătate si neîntoarcere in tara. Se va contura:
  3. Profilele declarate ale școlilor, cu regulamente si decizii transparente către părinți
  4. Difuzarea programelor educative către școli partenere

 

Art. 93. Metodologie de implementare

  1. constituirea rețelelor de scoli care trebuie sa acopere direcțiile de prespecializare pentru nevoile pieței muncii, In colaborare cu Ministerul Muncii
  2. evaluarea eficientei programelor educative, corectarea si îmbunătățirea acestora sau schimbarea cu alte programe

Art. 94. Indicatori de calitate:

  1. inițierea de programe educationale noi cu scop declarat in centre pilot
  2. deschiderea colaborărilor si transferului de bune practici către rețeaua de centre naționale sau internaționale si a comunităților culturale din diverse tari (aria de încredere culturala ce conduce la aria de încredere economica); mecanism tip rețea neuronala
  3. deschiderea fluxurilor de elevi către centrele educationale ce au specializări atractive către tineri si unde nu au impedimentul comunicării in limba străină
  4. colaborări intre centrele pilot pentru rezolvarea de probleme asociate cauzal, in programe educative si de cercetare
  5. dezvoltarea de metode alternative de educație corespunzătoare etapei de vârsta  mentala, contextului social, contextului cultural, sau altor factori
  6. selectarea cunoștințelor importante de cele neimportante si a principiilor ce transcend sisteme de gândire si generează instrumente de gândire si acțiune, evaluarea progresului in funcție de utilizarea acestor instrumente

Capitolul IX. Bordul Național de educație

Art. 95. Se înființează Bordul National al Educației ca organism partener al Ministerului Educației,
sub egida Academiei Romane

 

Art. 96. Atribuții de referință

  1. Mecanisme publice sau private de creștere a competentei profesionale. Se va realiza prin:
  • formarea de experți in educație in cadrul unei comunități de formatori ce generează alți formatori prin împărtășire de experiența proprie
  • învățarea prin experiențele practica si imitarea specialiștilor din domeniile productive
  • cheltuielile de proiectare sunt pe descoperirea surselor de finanțare,  identificarea problemelor, identificarea resurselor, identificarea abilitaților oamenilor din zona, identificarea oportunităților, identificarea planurilor de dezvoltare, identificarea necesitaților de instruire, instruirea personalului, achiziționarea mijloacelor de punere in practica, dezvoltarea produselor, punerea lor pe piața, amplificarea piețelor prin difuzarea informațiile favorabile de către consumatorii mulțumiți, gestiunea banilor obținuți pentru amplificarea procesului
  • recrutarea celor mai buni profesori pentru proiectarea si executarea programelor de instruire necesare rezolvării problemelor comunității
  • crearea unor bazine de formare continua specializata pe crederea nivelului de specializare ce poate răspunde la nevoile finanțatorului
  • descoperirea caracteristicilor si domeniile de cunoaștere pe nivele diferite si pe domenii diferite ale oamenilor. Dezvoltarea de cursuri ce se pot folosi de experiența personala a oamenilor si direcționarea acesteia către nevoile de cunoaștere a comunității si schimbarea prin educație a modelului de gândire

2. Intensificarea programului „brain regain” concomitent cu dezvoltarea sustenabila si durabila

3. Atragerea studenților străini in programele românești de educație

4. Specializarea educației si a corpului profesional pentru tehnicile de lucru necesare
diferitelor grupuri țintă

Art. 97. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Dezvoltarea mecanismului capabil sa formeze, sa atragă si sa stimuleze material corpul profesoral de vocație in educație
  2. Continuitatea programelor de dezvoltare istorica a educației indiferent de fluctuațiile politice si conforme cu nevoile de dezvoltare durabila
  3. Inovarea tehnologiilor educationale păstrând valorile si principiile de succes din tradițiile educationale de succes
  4. Încadrarea economica a diferitelor grupuri țintă in conformitate cu abilitățile lor profesionale sau sociale si cu nevoile de dezvoltare a diferitelor sectoare economice sau ecologice
  5. Creșterea prestigiului profesional al meseriei de educator si extinderea programelor la nivelul adulților si emigranților, programe obligatorii de gândire, cultura si limba romana pentru conlocuitori

Art. 98. Metodologie de implementare

  1. ridicarea nivelului de educație pentru toate vârstele si pe toate direcțiile
  2. dezvoltarea de scheme de finanțare pe educație ce conduc la creșterea nivelului de câștig material, cu returnarea pe baza de contract cu dobânda mica pe termen lung finanțatorului a fondurilor cheltuite pentru pregătirea suplimentara specializata, ex Anglia
  3. finanțarea pe baza de contract de către comunitate a programelor educationale in funcție de eficienta si rezultatele parțiale obținute in susținerea programelor
  4. definirea traseelor educationale pe domenii, spiritual, civic, profesional, de integrare comunitara, de performanta, de recuperare, ecologica, financiara, medicala, etc

 

Art. 99. Indicatori de calitate:

  1. creșterea cunoașterii si a câștigului spiritual prin descoperirea mijloacelor optime de acțiune ne invaziva si prin transmiterea modelului către comunitate
  2. crearea relațiilor dintre maestru si discipoli pentru cristalizarea si sistematizarea procedurilor si acțiunilor, cunoștințelor necesare si relațiilor umane in îndeplinirea scopurilor propuse
  3. specializarea transmiterii mesajului educațional astfel încât sa stimuleze si sa motiveze dezvoltarea caracteristicilor ținta la elevi
  4. identificarea indicatorilor de realizare a profilului specialistului format care proaste induce intuirea si apoi înțelege fenomenul ce trebuie transmis altora (comportamentele se învață, apoi se educa)
  5. formarea psihic atitudinala a profilului elevilor urmărit prin educație si instruire
  6. antrenarea profilului profesional format din cunoștințe, comportamente, etc pentru a corespunde nevoilor de angajare cu beneficii materiale mari dar si cu responsabilitate fata de păstrarea si îmbunătățirea echilibrului general si a sustenabilității mediilor naturale sau culturale

Capitolul X. Consorțiul de sprijin

Art. 100. Atribuții de referință

  1. Dezvoltarea bilaterala a profesiilor corespunzătoare potențialelor elevilor si a programelor educationale corespunzătoare nevoilor pieței munci si vieții sociale
  • Educarea vocațională in funcție de nevoile de educație necesare dezvoltării sustenabile locale
  • Sisteme de colaborare dintre comunitățile educationale si scoli prin forumuri, educație online, meditații online etc
  • Rețele de intervenție rapida in caz de necesitate formate din părinți specializați
  • Educarea specializata a copiilor cu CES (cerințe educative speciale), a copiilor cu abilități înalte in funcție de abilități si a dorinței de participare a acestora si programe de integrare sociala a tuturor categoriilor de copii

2. Finanțarea alternativa a educației (programe, proiecte, profesori de vocatie)

Art. 101. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Colaborarea scolii cu experți sau părinți pentru realizarea de proiecte educative
  2. Educarea vocaționala in funcție de nevoile de educație necesare dezvoltării sustenabile locale
  3. Educație online, folosirea materialelor de pe net, modele de lecții filmate transmise pe forumuri
  4. Dezvoltare de către organizații si fundații a centrelor de educație cu programe alternative.

 

Art. 102. Metodologie de implementare

  1. îmbunătățirea curriculei, a tehnicilor de predare si a programelor de antrenament pentru ridicarea nivelului de calitate al absolvenților pe piața muncii
  2. cursuri de formare de specialiști in educație susținute de experți in educație din interiorul universităților sau din alte parți

Art. 103. Indicatori de calitate:

  1. permisiunea dezvoltării pe piața libera privata a unor programe educationale ce asigura alternative de lucru finanțate de părinți, acreditate sau nu de guvern, dar controlate de părinți si de fluxurile de copii atrași pe baza rezultatelor anterioare si promisiunilor curente
  2. implicarea financiara a comunității educaționala in inițierea si desfășurarea de programe educationale necesare dezvoltării economice, ecologice sau sociale curente
  3. transferul de cunoaștere intre generații
  4. dezvoltarea organizațiilor specializate pe educarea si lucrul cu copii cu caracteristici psihologice, sociale, sau de sănătate diferite si unde este necesara utilizarea unor strategii de lucru deosebite
  5. formarea unei organizații profesionale de profesori de excelenta ce își pun la dispoziție tehnicile educationale proprii pe net a cursurilor filmate proprii
  6. dezvoltarea de cunoaștere prin organizații internaționale si congrese internaționale unde se partajează tehnicile moderne de lucru cu eficienta înalta

Capitolul XI. Dreptul la un mediu nepericulos in beneficiul scolii

Art. 104. Atribuții de referință

  1. Norme de protecție a elevilor, relații contractuale de paza si transport

Art. 105. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Experiențe educative si de organizare/lucru pe piața muncii
  2. Programe de activități practice cu credite transferabile pe piața muncii
  3. Sisteme de colaborare dintre comunitățile educationale si scoli prin forumuri, educație online, meditații online etc. Se vor dezvolta:
  • Mecanisme de optimizare a fluxurilor educative si portofolii de răspuns pentru situații diverse
  • Programe inovative si creative, dezbateri in grup, gruparea pe abilități si vârsta mentala

Art. 106. Metodologie de implementare

  1. competiția interna intre scoli pentru menținerea sau creșterea ranking-ului scolii in sistem 42/4
  2. dezvoltarea profesiilor colaborative in realizarea si finalizarea unor programe (ex. profesii legate de crearea, dezvoltarea, lansarea pe piața si perfecționarea unor invenții sustenabile ce nu afectează echilibrul de mediu natural sau uman)

 

Art. 107. Indicatori de calitate:

  1. introducerea criteriilor de calitate si validitate a informațiilor expuse pe internet si integrate in diferitele forme de educație
  2. oferta paralela cu cea online de programe educationale care evita pericolele generate de tehnologiile WI FI de lucru la distanta, organizarea de evenimente in care tinerii vor colabora in timp real la ducerea la bun sfârșit a unor proiecte educationale
  3. dreptul la feedback pentru elevi asigurat de regulamentele școlilor
  4. trasee educationale pe direcții liber alese si de lungimi in funcție de dorința educabilului si de ținta urmărita, făcute prin sistemul creditelor transferabile care completează nucleul de cultura generala necesar continuității culturale si dezvoltării unor abilitați generale
  5. programe de tipul „OMUL POTRIVIT LA LOCUL POTRIVIT” in contexte diferite: Pestele nu se poate cațără în copac – mediu periculos pentru alte fiinte
  6. portofolii de intervenție rapida si organizare interna in caz de necesitate, organizate anterior de către scoală, ci sarcini precise de lucru

Capitolul XII. Consiliul de evaluare

Art. 108. Atribuții de referință:

  1. Programe de formare de personalități in cadrul scolii
  2. Dezvoltarea experienței muncii in grup si a gestionarii practice a cunoștințelor acumulate
  3. Clasamente si premii obținute la diferite evenimente școlare sau profesionale
  4. Evaluarea muncii bine făcute, a disciplinei in scoală si a dezvoltării abilităților.
    Se va realiza prin:
  • dezvoltarea sistemului de indicatori cantitativi, calitativi, corelativi care sa poată permite încadrarea si specializarea elevilor in grupuri eterogene si complementare, performante pentru finalizarea unor proiecte

5. programe de lansare de idei si realizare de alianțe productive si de lansare pe piețe a unor produse creative obținute in mediul privat sau in mediul educativ

6. programele de învățare continua de-a lungul vieții

7. dezvoltarea de noi tehnologii in cadrul laboratoarelor de creație tehnologica si inventica a universităților tehnice concomitent cu pregătirea de specialiști in dezvoltarea de noi profesii ce se formează in jurul noilor tehnologii (dezvoltatori, organizatori, instructori de specialitate, prospectori de piața etc)

8. programe de instruire a elevilor creativi in respectarea normativelor de mediu si in evaluarea consecințelor negative sau pozitive posibile precedente realizării unui concept finalizat într-o invenție

9. punerea accentului pe produs si calitatea finala a acestuia, nu pe proces care poate fi creativ-inovativ si nu va respecta procedurile la moda

 

Art. 109. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Introducerea sistemului de evaluare in funcție de atingerea scopurilor propuse atât pentru profesori (introdus in fisa de post) cat si pentru elevi (introdus in obiectivele curriculei) educația prin proiecte de grup
  2. Programe de mentorat intre elevii ce au obținut rezultate si cei care nu au obținut încă (sistemul de centuri colorate)
  3. Profilul de prezentare pentru piața muncii atât prin rezultatelor școlare, a portofoliului elevilor cat si a performantelor obținute

Art. 110. Metodologie de implementare

Mecanisme de optimizare a fluxurilor educative si portofolii de răspuns pentru situații diverse. Se vor urmări:

  • Dezvoltarea de baze de date cu oferte de programe educationale eficiente, ex. Khan academy, wolfram alpha, art of problem solving etc
  • Integrarea programelor locale in programe internaționale cu feedback de pe piața muncii locala sau globala
  • Programele brain regain cu ofertarea rezultatelor pregătirii in alta tara pe piața muncii de nivel calitativ înalt, in funcție de profilul posturilor si de pregătirea absolventului
  • Platforma de integrare  eficienta a absolvenților pe piața muncii

Art. 111. Indicatori de calitate:

  1. programe de formare a calităților necesare prin curricule dedicate scopului cu informații transdisciplinare
  2. programe de antrenament a evoluției in diverse sisteme de gândire si adaptare la diverse logici prin studiul complexității naturii si a științelor complexității si dinamicii
  3. introducerea programelor educationale caracteristice dezvoltării abilitaților unor stiluri de învățare; de exemplu matematica mentala rapida prin tehnicile de tip soroban, utilizarea intuiției urmată de validarea prin pași logici a traseului de validare etc.
  4. corelarea calităților solicitate de diferitele companii cu tipurile de antrenament dezvoltate individual sau prin programe de formare, ex. viteza si precizia evaluărilor situaționale in profesia de broker (ce este înlocuita recent de programe de brokeraj făcute de sisteme de calcul folosind algoritmi genetici). Dezvoltarea de programe de antrenament a capacitaților de reintegrare pe piața muncii prin readaptare la alte cerințe si alte antrenamente specializate ( se presupune ca in următorii 20 de ani se vor schimba 80% dintre profesiile actuale cu alte profesii noi
  5. structurarea programelor de dezvoltare durabila care vor da un orizont de dezvoltare predictibila necesar conceperii de programe de formare si pregătire specializate la nivel național pe o piața predictibila internaționala
  6. acceptarea dezvoltări de noi profesii si colaborarea in dezvoltarea acestora prin oferirea expertizei oferita de programul „brain regain”. Deschiderea centrelor de formare universitara la programe experimentale in paralel cu eforturile administrative de facilitare a dezvoltării noilor profesii.

Capitolul XIII. Guvernul ca furnizor educational

 

Art. 112. Atribuții de referință:

  1. Dezvoltarea bilaterala a profesiilor corespunzătoare potențialelor elevilor si a programelor educationale corespunzătoare nevoilor pieței munci si vieții sociale. Se va realiza prin:
  • diferențierea curriculei astfel încât sa se optimizeze procesul învățării la toate categoriile de elevi si sa permită direcționarea pe profesii de pe piața muncii ce au profile de competente bine precizate (ex. lucrătorul din sistemul poștal ce împachetează obiectele si le atașează adresele de trimitere trebuie sa aibă răbdare si sa nu se plictisească. aceasta calitate îl promovează pe funcție indiferent de IQ-ul personal sau de cunoștințele acumulate in scoală; de exemplu Elveția, Belgia etc.
  • dezvoltarea organizațiilor specializate pe educarea si lucrul cu copiii cu caracteristici psihologice, sociale, sau de sănătate diferite si unde este necesara utilizarea unor strategii de lucru deosebite
  • colaborarea dintre scoli si organizațiile de părinți in dezvoltarea de proiecte si programe propuse de către părinți
  • cuantificarea exacta a fluxurilor financiare si raportarea transparenta a modului in care s-au cheltuit banii, către finanțatorii publici sau privați
  • responsabilitatea in fata stakeholderilor privind calitatea programelor si materialelor educationale, obligativitatea de remediere in timp real a defecțiunilor de proiectare sau execuție cauzate de instituțiile guvernamentale. Introducerea obligatorie a sistemului de “cele mai frecvente întrebări” care sa asigure feedback-ul cu piața

2. Preluarea finanțării din surse multiple asigurata de comunitățile educationale

3. Deschiderea pieței muncii a programelor de observare, participare si munca in perioada
vacantelor pentru elevi in vederea obținerii de experiență[1]

4. Deschiderea pieței muncii pentru contractarea pe baza de finanțare a studiilor superioare
pe baza de contract pe perioada determinata după absolvire

Art. 113. Direcții de acțiune (obiective):

  1. Asigurarea de către guvern a educației de bază si a curriculei nucleu in funcție de necesitățile de dezvoltare națională si de cunoștințelor de baza necesare pieței muncii si normelor de conduita sociala. Acestea trebuie sa urmărească dezvoltarea copiilor pe vârste si orizonturile lor de înțelegere si progres caracteristice vârstei mentale si vitezei de acumulare
  2. Bugetarea școlilor si programelor educationale atât de către guvern cat si de către capitalul privat, prin asumarea sarcinilor de bugetare
  3. Scutire de taxe pentru asigurare de sănătate si tratament gratuit plătit de către stat pe perioada studiilor
  4. Obligativitatea absolvenților ce nu au contract si bursa de studii  de a lucra o perioada de 5 ani in cadrul comunităților educationale
  5. Ofertarea de către platforma de colaborare dintre piața muncii si sistemul de educație a portofoliului de alternative ce generează traseu de cariera
  6. Asigurarea unui sistem de burse de studiu pentru excelenta in educație atât pentru profesorii de vocație cat si pentru elevii excepționali

 

Art.114. Metodologie de implementare

  1. Crearea unor fonduri de buffer din surse diverse care sa permită școlilor sa își lărgească baza materiala, sa pregătească suplimentar cadrele didactice, sau sa duca la capăt anumite proiecte; modul cheltuirii banilor va trebui sa fie transparent pentru contributorii la fondul de buffer
  2. Treimea din fondurile de buffer a scolii va putea fi folosita pentru nevoile scolii in funcție de hotărârea consiliului scolii
  3. Fondurile obținute pe diverse cai publice sau private nu sunt scutite de impozite necesare pentru acțiunile statului
  4. Ofertantul de educație public are dreptul sa ceara inapoi cheltuielile de educare pentru tinerii ce părăsesc tara, in aceasta direcție se va semna un contract intre elev si finanțator, stat sau privat cu valoare juridica internaționala, ce devine valabil daca absolventul de educație final nu se reîntoarce in tara si nu se angajează in Romania

 

Art.115. Indicatori de calitate:

  1. crearea fluxurilor de eficientizare financiara a educației privita ca profesie liberala, dezvoltarea bazei materiale si a curriculei pe direcțiile alese făcută de către cadrele implicate prin consultarea altor programe similare internaționale însă in conformitate cu nevoile locale. Curricula va fi validata de organismele ce au expertiza (Bordul National de Educație)
  2. reglementari privind procesul de Traking al absolvenților si de recuperare a banilor cheltuiți cu educația de buna calitate validata de instituțiile unde se angajează sau de recunoașterea cursurilor parcurse in tara de către universitățile unde se duc, in caz de neîntoarcere in tara si neangajare pe piața muncii din Romania
  3. profilul cetățeanului elev dezvoltat in cadrul curriculei nucleu dezvoltata de guvern
  4. planificarea financiara si atragerea fondurilor prin programe finanțate
  5. flexibilizarea dezvoltări școlilor in funcție de oferta de programe si de atragerea de fonduri in jurul programelor direcționate către dezvoltarea sustenabila locala
  6. reglementari privind procesul de tracking al absolvenților si de recuperare a banilor cheltuiți cu educația de buna calitate validata de instituțiile unde se angajează sau de recunoașterea cursurilor parcurse in tara de către universitățile unde se duc, in caz de neîntoarcere in tara si neangajare pe piața muncii din Romania.

[1]           cu ajutorul ministerului muncii si la cererea directorilor firmelor ce au rămas cu o carenta de forța de munca calificata

[1]                      Eustress-ul este o forma pozitiva de stress, cu efect benefic asupra sanatatii, motivatiei, performantei si starii generale de bine

[2]                     Brain drain, „exodul creierelor” – fenomenul de migrare a persoanelor cu un inalt grad de inteligenta, din tara de origine pentru a se instrui la universitati de prestigiu din alte parti ale lumii. ,,Brain drain’’ împreună cu ,,brain regain’’ formează „brain circulation”

[3]           charter centers-feeder schools – scoli publice care functioneaza independent, avand un grad mare de flexibilitate in partea operationala, dar si o responsabilitate ridicata; scoala este infiintata pe baza unui statut care defineste elementele cheie ale scolii: misiunea, programul de instruire, structura personalului si a conducerii, finantarea, admiterea cursantilor

[1]           creditele transferabile reprezintă rezultatul parcurgerii unui traseu educațional; in funcție de nivelul de dificultate si de notele obținute la evaluări, rezultatele se exprima in credite obținute

[1]           Deoarece minoritatile nationale au fost admise in mod pasnic de catre populatia din Romania, dar sunt de provenienta straina venite prin procese de migratie.

Comments